Categoria sau eticheta trebuie să conducă reguli practice de manipulare, precum cine poate accesa datele, unde pot fi stocate, cum pot fi partajate și când trebuie șterse.
O schemă de clasificare funcțională este înțeleasă de oamenii și sistemele care o folosesc. Organizațiile combină în mod obișnuit etichete aplicate de proprietari, reguli contextuale, descoperire de conținut și metadate moștenite. Instrumentele automate pot ajuta, dar proprietarii responsabili trebuie să definească sensul și să rezolve ambiguitatea.
Puncte esențiale
Criterii posibileImpactul asupra confidențialității, criticitatea de afaceri, date personale, conținut reglementat, proprietate intelectuală, limite contractuale și relevanță pentru siguranță.
Rezultate de politiciCerințe de acces, criptare, partajare, retenție, monitorizare, backup, eliminare și tratare a incidentelor.
Design bunFolosiți un număr mic de categorii distincte, exemple clare, manipulare implicită și un proces de reetichetare a datelor pe măsură ce contextul se schimbă.
Limitare importantăO etichetă nu protejează datele de la sine, iar etichetele inexacte sau învechite pot conduce atât la partajare nesigură, cât și la restricții inutile.